Category — Stiri

Mai bine de jumatate dintre absolventii Scolii postliceale sanitare de stat Grigore Ghica Voda pleaca sa lucreze in strainatate, deoarece salariul pe care il primesc in spitale este foarte mic, in comparatie cu salariile din alte tari. In luna august, aproximativ 300 de asistenti medicali generalisti, balneofizio-kinetoterapeuti si farmacisti au terminat cursurile scolii mentionate. Pana acum doi ani, majoritatea plecau sa lucreze in Italia. Cu exceptia farmacistilor, diploma de asistent medical absolvent al scolii postliceale sanitare de stat este recunoscuta in tarile din Uniunea Europeana. Dupa cum a precizat Doina Marcu, director adjunct al scolii, asistentii medicali debutanti primesc in alte tari un salariu de aproximativ 1.500 euro. "Peste 50 la suta dintre absolventi pleaca sa lucreze in Italia, Anglia sau Danemarca. Ceea ce ii determina sa nu ramana in spitalele din Iasi este salariul foarte mic. Multi au plecat spre Italia, pentru ca s-au descurcat mult mai usor cu limba italiana. Bineinteles ca si in spitalele din strainatate o perioada sunt practicanti si trebuie sa parcurga anumite proceduri, pana obtin toate documentele de recunoastere a diplomei. Numai diploma de farmacist nu este recunoscuta. Putini dintre ei pleaca definitiv. Unii merg sa lucreze acolo pentru cinci, 10 ani. O parte si-au luat si copiii. Acolo primesc un salariu de 1.500 euro si, dupa o anumita vechime si in functie de locul de munca, la salariu li se adauga plata pentru garzi, sporuri", a declarat Doina Marcu, director adjunct la Scoala postliceala sanitara de stat. In cadrul scolii exista 48 de clase, cu 1.500 de elevi. Durata cursurilor este de trei ani, pentru asistenti generalisti, farmacisti si balneofizio-kinetoterapeuti. "Elevii scolii fac practica in spitalele iesene cu care avem incheiate protocoale de colaborare. Majoritatea elevilor sunt din municipiul si judetul Iasi", a precizat Doina Marcu.

Zeci de mii de studenţi români s-au folosit, în ultimii zece ani, de programul „Work and Travel” pentru a vizita Statele Unite ale Americii, aceasta fiind o oportunitate pentru mulţi tineri de a călători şi de a face în acelaşi timp şi bani.

Consulul General al SUA în România, Jim Gray, a fost prezent la Timişoara la finele acestei săptămâni pentru a promova acest program oferit de Guvernul SUA. El a declarat că, în zece ani de când acest program funcţionează şi în România, peste 30.000 de studenţi au avut oportunitatea de a vizita Statele Unite pe perioada vacanţei de vară şi, în acelaşi timp, şi-au acoperit şi cheltuielile de deplasare deoarece odată ajunşi pe continentul american ei au avut la dispoziţie o varietate de slujbe.

Sursa: http://www.tion.ro/stiri/timis/articol/programul-work-and-travel-are-succes-printre-studentii-romani/cn/news-20100213-03213746

Studentii romani, masteranzii sau tinerii absolventi de facultati cu profil economic sau de limbi straine se pot inscrie pana pe 28 februarie la un program derulat de AIESEC Romania, prin care se ofera aproximativ 100 de programe de internship platite in Germania, Turcia, India si China. Asociatia Internationala a Studentilor in Stiinte Economice si Comerciale (AIESEC) este o organizatie de tineri cu o vechime de 19 ani pe piata locala, prezenta in 13 orase.

Cei selectati vor lucra pentru perioade cuprinse intre 6 si 12 luni in companii multinationale din Germania, Turcia sau India, in domenii precum marketing, management, finante sau administrarea afacerilor.

Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/100-de-internshipuri-in-strainatate-pentru-studentii-romani-la-economie-5525863/

Peste 1.300 de doctori clujeni au aplicat pentru locuri de muncă în spitalele şi clinicile din Franţa, Belgia sau Germania.

Potrivit site-urilor de recrutare în domeniul forţei de muncă, profilul medicului clujean care pleacă să muncească în străinătate este acela al unei persoane în vârstă de 30 de ani, care vrea să aibă condiţii de lucru mai bune şi salariu mai stabil. Pentru tinerii doctori, remuneraţia lunară începe de la 1.400 de euro pe lună şi ajunge la 75.000 de euro pe an, echivalentul a 6.250 de euro lunar în ţări precum Franţa, Belgia şi Germania.

Camelia T, de 29 de ani, este rezident în medicină de familie. Ea a terminat facultatea în urmă cu trei ani şi a decis să îşi caute un loc de muncă la un spital din străinătate. “Sunt interesată de locurile de muncă din străinătate unde se vorbeşte limba franceză, în special Franţa şi Belgia. Acolo am găsit oferte unde salariul este în jur de 1.400 de euro, la care se adaugă masa şi casa asigurată. în plus, se oferă cursuri de limbă gratuite”, a declarat medicul. Camelia T. e nemulţumită de banii pe care îi câştigă în Cluj. “Eu câştig 250 de euro, echivalentul a nouă milioane. Banii ăştia nu îmi ajung nici de chirie şi cheltuieli. încă mai primesc bani de la părinţi. Condiţiile de muncă sunt mult mai bune în străinătate”, a adăugat ea.

Sursa: ziuadecj.ro

Finlandezii vor menajerele, asistentele medicale şi zugravii din România. Vezi aici de ce muncitorul Dorel crede că „în Finlanda e mai bine decât în Germania“

Finlanda încearcă să-şi acopere deficitul de personal din anumite sectoare apelând la lucrători din noile state membre UE, printre care şi România, agenţiile de plasament căutând în special menajere, asistente medicale şi zugravi, informează postul de televiziune YLE, în ediţia online.

Existenţa muncitorilor calificaţi care doresc să meargă într-un alt stat membru al Uniunii Europene în căutarea unor salarii mai mari şi a unor condiţii de muncă mai bune a determinat agenţiile de recrutare să se orienteze către România, anunţă YLE, citat de Mediafax.

Spre exemplu, înainte de a ajunge în Finlanda, Dorel Moldoveanu, de 32 de ani, a lucrat în domeniul construcţiilor în Israel şi Germania. "Un loc de muncă în Finlanda este mai bun decât unul în Germania. Salariul este bun şi te înţelegi bine cu ceilalţi colegi de aici", spune Dorel, care lucrează pe un şantier în oraşul Turku.
Valul mare de pensionări câştigă teren în Finlanda, la fel ca în multe alte locuri din Europa. Pentru a putea ocupa toate locurile lăsate libere de pensionari, Finlanda va trebui să găsească circa o jumătate de milion de muncitori calificaţi în următorii patru ani. "Mulţi oameni ar dori să vină aici, dar nu neapărat cei de care avem nevoie", declară Tuula Matikainen, consilier la European Employment Services.

Finlanda are nevoie de muncitori calificaţi în domeniul renovărilor, dar şi industria metalurgică resimte lipsa mâinii de lucru calificate. Anual, este nevoie de între 2.000 şi 4.000 de muncitori pentru a ocupa locurile lăsate libere de pensionari.

"Peste câţiva ani, vom avea nevoie de mai mulţi lucrători şi în domeniul serviciilor sociale şi al sănătăţii", afirmă directorul general al agenţiei de recrutare pentru locuri de muncă temporare Varamiespalvelu, Mika Kaukonen. Aceasta susţine, spre exemplu, că la un anunţ pentru un post de zugrav s-au prezentat patru candidaţi dintre care numai unul vorbea limba finlandeză.

Sursa: http://neomania.ro/finlandezii-vor-menajerele-asistentele-medicale-si-zugravii-din-romania-vezi-aici-de-ce-muncitorul-dorel-crede-ca-%E2%80%9Ein-finlanda-e-mai-bine-decat-in-germania%E2%80%9C/

Desi in 2009 nivelul de trai si castigurile angajatilor romani din strainatate s-au schimbat fortat sub amprenta crizei economice mondiale, iar castigurile trimise in tara s-au injumatatit – in primele sase luni ale anului trecut romanii varsasera la PIB 1,77 miliarde de euro, cu 45% mai putin decat in aceeasi perioada a anului 2008 – putini au optat pentru reintoarcerea in tara.

In plus, anul trecut, 350.000 de romani au plecat la munca in strainatate, cei mai multi preferand sa se angajeze in agricultura, hoteluri, restaurante sau in domeniul medical, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Daca in 2008, cand criza abia incepea in Romania, peste 52.600 de persoane au plecat prin ANOFM, anul trecut, numarul acestora a depasit 100.000, dintre care aproape 1.000 prin reteaua EURES – portalul mobilitatii europene pentru ocuparea fortei de munca. In acest moment, site-ul EURES afiseaza peste 660.000 de posturi vacante, pentru care sunt inregistrate aproape 400.000 de CV-uri.

Exodul de romani va continua si in acest an, in principal din cauza lipsei de oferte de angajare pe piata locala, cat si a insecuritatii locului de munca sau a remuneratiei mici, in comparatie cu oferta angajatorilor europeni, potrivit recruiterilor.

Sursa: Wall Street

Peste o mie de asistente medicale din judeţul Cluj au plecat anul trecut la muncă în străinătate, unde salariile pornesc de la o mie de euro. Locurile pe care le-au lăsat în spitalele clujene nu mai pot fi ocupate, pentru că posturile sunt blocate. În judeţ este acum un deficit mare de personal calificat în sănătate.

În spitalele clujene asistentele sunt la mare căutare. Asistentele medicale preferă Italia.

Ministerul Sănătăţii vrea să deblocheze posturile vacante în sistemul sanitar, la cererea directorilor de spitale din ţară.

Mii de asistente sanitare din judeţul Cluj şi-au lăsat familiile în ţară şi au plecat să lucreze în străinătate pentru bani mai mulţi. Cele care au facut deja acest lucru şi s-au întors acasă regretă acum acest lucru.

Pe locurile rămase libere după plecarea asistenţelor în străinătate, spitalele nu mai pot face angajări, întrucât posturile sunt blocate.

Un asistent medical câştigă în România între 800 şi 1.500 de lei pe lună, în timp ce în străinătate salariile pornesc de la o mie de euro.